Autoportet la marginea pleoapei, 18 mai, orele 10-13, UAUIM, Sala de Consiliu, etaj 1

WORKSHOP DE EXPLORARE PRIN FORME SI CULORI
Cine ești tu?
Sau cine crezi că ești?
Cum te vezi?
Crezi că te cunoști destul ca să te descrii?
Ok. Atunci fă-o! Criptat. 
Fă-ți un portret nefigurativ, cu forme abtracte, primare sau nu, geometrice, simple, colorate sau nu, regulate. Sau nu. 
Așterne pe o foaie de hârtie o compoziție...abstractă sau nu... Din bucăți de hârtie sau alte materiale pe care le-ai ales gândindu-te la tine. Sârmă? Sfoară? Mus? Lut? Orice ar fi potrivit să te descrie sau, și mai bine, să te simbolizeze. 
Pentru că ești unic. Pentru că uneori ți se pare că nici tu nu știi prea multe despre chipul care te privește, în fiecare zi, în oglindă. Unoeri ți se pare că-i un străin pe care ți-e greu să-l înțelegi, alteori ai vrea să-l bați pe umeri ca pe cel mai bun prieten. Și atunci? Cine ești? Cum te vezi?
Octavian Paler afirmă că ”orice atinge artistul preface într-un autoportret”. Iar unul dintre marii esteticieni ai istoriei, Worringer, evidențiază fenomenul de intropatie-instinctul de a ne căuta, de a ne găsi, de a ne zugrăvi, în tot ceea ce facem. Instinctul de a ne place tot ceea ce ne este familiar. 
Cunoașterea în planul abstract, al formelor, este o formă de explorare utilizată de ariile psihologice. Practic realizăm o proiecție a imaginii noastre în compoziții nonfigurative. Aceste compoziții ne descriu ca o lentilă poziționată în alt unghi decât cel obișnuit care accentuează elemente importante și esențiale. Dacă vreți, un soi de caricatură, lipsindu-i însă malițiozitatea. De fapt un portret într-o oglindă spartă dar clară, cu personalitate, care preferă să pună în combinație părți fruste și esențiale din subiect.
Pentru artiștii vizuali, această cunoaștere de sine este extrem de importantă din două motive. În primul rând resursele interioare ce provoacă și dau energie artistică sunt alimentate de lumea interioară a artistului. De aceea este bine ca el să se afle într-o stare de acceptare și de colaborare cu acestea. Conflictele interioare sunt benefice dacă știm cu cine suntem în luptă, altfel, somul rațiunii naște monștrii. Nu este vorba despre a ne plăcea sau a ne iubi neapărat. Mari opere artistice au irumpt tocmai din uriașe lupte interioare ale creatorului. Se spune că arta fără suferință ar fi mai săracă și mult mai superficală. Este doar despre a descoperi sub învelișul pe care te-ai obișnuit atât de tare să-l porți, încât ai uitat cine ești cu adevărat.
În al doilea rând, este și mai bine să te poți desprinde de conflictele tale inerioare și de tine însuți, în momentul creației. Doar așa vei reuși să generezi opere care reflectă lumea în general, nu numai pe tine în particular. Și nu poți face astea decât dacă te cunoști, te accepți, și te folosești ca instrument pentru a zugrăvi lumea, nu doar te copiezi pe tine și lumea ta, la nesfârșit în gesturi limitate de propriul univers.
Vei învăța totodată și despre legătura dintre forme, culori și emoții și despre relația dintre personalitate și compozițiile artistice. 
Așadar, încearcă! Ai curaj! Începe această explorare interioară împreună, la acest workshop. 

înscrieri pe:
https://docs.google.com/forms/d/1XZixHCmOhsNH-qkF7P4OAuGWp8CIgJhYpQkT4KcQjnM/edit