Clubul "Meserii-materiale-tehnici-valori traditionale"
Concluziile Colocviului de la Pitesti
In prim planul intalnirii de la Pitesti a stat dorinta de a arata ca revitalizarea patrimoniului (ceea ce inseamna de la conservarea/restaurarea obiectului de patrimoniu pana la definirea unei noi functii, a unei rationalitati economice si a unei relatii stranse cu comunitatea in mijlocul careia se afla obiectul) contribuie la prosperitatea unei regiuni, fara a degrada sau pune in pericol de degradare mediul inconjurator, adica se supune principiilor de dezvoltare durabila.
Intentia minimala a acestei intalniri a fost sa puna in dialog initiatorii unor proiecte de restaurare cu principii convergente din diferite parti ale tarii, care nu avusesera inca ocazia de a se cunoaste. Incepand cu cele doua mari proiecte transilvanene, ceva mai cunoscute (Viscri-Malancrav si Bontida-Cluj) trecand apoi spre initiativele din Moldova, Muntenia si Oltenia (Calinesti-Botosani, Tibanesti-Iasi, Curtisoara-Gorj) proiectele au trezit un interes viu si discutii de ordin tehnic foarte importante pentru conturarea acelei filozofii a restaurarii de la care se vor putea reclama in viitor diferite alte proiecte de restaurare. Prima concluzie a acestui nivel a fost favorizarea santierelor scoala care sa formeze atat muncitori si mesteri locali, cat si arhitecti si restauratori.
Al doilea scop al intalnirii a fost degajarea unei intentii a participantilor de a colabora si de a se sprijini reciproc. La acest nivel a contribuit in primul rand prezentarea a dificultatilor de care s-au lovit diferitele proiecte in raportarea lor la legislatia restrictiva sau desueta din domeniu (comunicarile arh. Serban Sturza, arh. Stefan Bortnovski si arh. Klaus Birthler). Din aceasta discutie a decurs un prim proiect necesar: o analiza comparativa a legislatiei din domeniul constructiilor (normativele) europeana si romaneasca, prin care sa se puna in lumina punctele unde legislatia romaneasca nu corespunde si nu s-a adaptat inca legislatiei europene si trebuie deci modificata conform tratatului de aderare la UE din 2007. Acest proiect cultural ar putea sa fie finantat de UAR in cadrul concursului de proiecte culturale. Ministerul Culturii, reprezentat de dl. Dan Nicolae, s-a angajat de a prelua o asemenea lucrare in planul legislativ 2010-2013 pentru partea de restaurare, tinand cont de faptul ca acest Minister nu are resursele umane pentru a face cercetarea respectiva. Persoana care va realiza acest proiect trebuie sa fie atat un bun cunoscator a diferitelor tehnici de constructie, cat si priceput in legislatia din domeniu si cunoscator cel putin al limbilor franceza si engleza.
Al treilea nivel al intalnirii urmarea captarea bunavointei administratiilor locale fata de aceste demersuri, sau chiar mai mult stabilirea unui parteneriat pentru asemenea proiecte. La intalnire au participat cativa directori ai directiilor de cultura din zona Muntenia-Oltenia, arhitectul sef al judetului Arges, cativa primari, presedinta Asociatiei Localitatilor si Zonelor Istorice si de Arta, a caror prezenta a asigurat un prim impact. La aceasta au contribuit prezentarile economistilor Marian Mihai, Florina Bran si Ildiko Ioan, care s-au axat pe exigentele conceptului de dezvoltare durabila.
Deplasarile la Scoala de la Bunesti si la conacul Golesti si muzeul etnografic adiacent, care au avut loc in a doua zi a intalnirii, au dat prilejul exemplificarii pe teren a discutiilor de ordin tehnic din prima zi.
Masa rotunda de la sfarsitul colocviului a stabilit necesitatea de a defini ca patrimoniu nu numai obiectele de patrimoniu ci si ansamblul cunostintelor traditionale din domeniul constructiei. Este ceea ce legea numeste „patrimoniu imaterial”, fara insa a detalia continutul acestuia. Patrimoiul imaterial din domeniul constructiilor este strict legat de patrimoiul material ca suport al acestuia. In acelasi sens arh. Serban Sturza a sustinut necesitatea inscrierii in nomenclatorul de meserii, a acelor meserii traditionale ale satului romanesc, care au disparut de-a lungul timpului. La sugestia arh. Ileana Doina Oprescu, arhitect sef al jud. Arges, urmeaza sa fie contactata Scoala de Arte si Meserii din Pitesti pentru implicarea elevilor acestei scoli in asemenea proiecte. Arh. Calin Hoinarescu a evocat posibilitatea de a oferi studentilor arhitecti sau elevilor scolilor de arte si meserii cate 2-3 pana la maxim 5 locuri pe santierele de restaurare conduse de membrii Uniunii Restauratorilor.
In cele din urma, Stefan Bortonwski, reluand o idee mai veche a arh. Serban Sturza, a propus realizarea unei retele de „locuri” pe harta tarii in care se desfasoara deja proiecte de revitalizare a patrimoniului, care sa permita o dezvoltare comuna a lor. Aceste locuri pot reprezenta un program itinerant pentru scolile de vara, dar si pentru turism, in momentul in care aceste facilitati vor fi gata pentru asa ceva. Apoi, la indemnul profesorului arh. Leo Orellana, participantii au luat hotararea sa intemeieze o grupare intitulata Meserii – materiale – tehnici – valori traditionale, care sa fie purtatoarea acestui proiect comun. Caroline Fernolend, arh. Marius Miclaus si arh. Stefan Bortnowski urmeaza sa constituie un nucleu de initiativa, iar arh. Klaus Birthler si arh. Pierre Bortnowski s-au angajat sa redacteze o sinteza video a dezbaterilor colocviului. Directorul UAR a propus gazduirea pe site-ul Uniunii a unei sectiuni dedicate acestui grup si activitatilor lui. Scopul acestui grup este sa obtina din partea autoritatilor cooptarea ONG-urilor din domeniul patrimoniului ca parteneri privilegiati in efortul de revitalizare a patrimoniului, si recunoasterea unor poli de arhitectura sustenabila.
DECLARATIEin urma intilnirii in cadrul Colocviului, MESERII- MATERIALE-TEHNICI-VALORI TRADITIONALE: Surse de inspiratie pentru dezvoltarea durabila
