IN MEMORIAM arh. FICA (Stefan Radu) IONESCU (1928 - 2020)
Cu adanca tristete in suflet, va dau de stire ca tatal meu, arh. Stefan-Radu Ionescu, s-a stins in dimineata zilei de 20 ianuarie. Avea 91 de ani, impliniti in decembrie. Astazi, 22 ianuarie (intr-o zi incredibila, de adevarata primavara, stralucitoare, cu ghiocei infloriti), a fost inmormantat la cimitirul Eternitatea din Bucuresti.
Am sa va rog sa aprindeti o candela si sa spuneti o rugaciune pentru sufletul lui !Si va mai rog sa-l tineti minte asa cum l-ati cunoscut: un om frumos, vesel si bun, talentat, optimist, care se daruia cu generozitate celor din jurul lui!
Pentru cei mai tineri dintre dumneavoastra care nu l-au cunoscut personal, am sa mentionez ca activitatea desfasurata de tata a inceput la Sfatul Popular al Capitalei, intre anii 1952 si 1954, la Institutul de Proiectare Bucuresti. Apoi, pana in 1962, a lucrat la D.S.A.P.C. (Constanta) - ca sef de atelier proiectare, la sistematizarea statiunii Mamaia. A fost asistent la Catedra Constructii a Institutului de Arhitectura Ion Mincu din Bucuresti (unde a lucrat impreuna cu reputatul prof. Alexandru Cismigiu). De asemenea, a fost arhitect principal la Oficiul National de Turism. La Centrul de cercetari economice pentru promovarea turismului international, a fost cercetator stiintific gr. II (echivalent al functiei didactice de conferentiar universitar). Dar, dintre toate preocuparile sale, in care excela, probabil cariera de jurnalist a fost cea care l-a facut celebru. Din anul 1975 si pana in momentul pensionarii (1990), arh. Stefan-Radu Ionescu a fost redactorul revistei "Arhitectura" (la acea vreme, singura publicatie de specialitate pentru arhitecti, care aparea in tara), unde se ocupa nu doar de scrierea unor materiale cat mai atractive, de selectia articolelor, ci si de machetarea revistei, de gasirea unor reclame (care sa salveze publicatia de la disparitie), de corecturi (eu tin minte sutele de nopti nedormite, in care tata lucra pana tarziu, aplecat deasupra paginilor, preluand si sarcina de "cap limpede")...
Cu nestinsa durere, Alexandra Ionescu
