Publicat: 1 martie 2019, ultima actualizare: 11 martie 2019

BNA 2018 - premiul special Knauf: City break de arhitectură în Stuttgart

La sfârșitul lunii Ianuarie, ca urmare a premiului special Knauf, câștigat cu ”Vila din luminiș” la Bienala din 2018, am primit o excursie de trei zile în Stuttgart, am fost invitați la Knauf Werktage, un eveniment de prezentare a celor mai noi sisteme dezvoltate de acest producător. 

Nevizitând încă Germania eram entuziasmat, m-am documentat din timp pe mimoa.eu și archdaily, am marcat pe o hartă obiectivele pe care vroiam să le vizitez. Chiar după aterizare am bifat deja o locație: terminalul de aeroport (proiectat de Architekten von Gerkan) cu o structura metalică foarte zveltă, aerisită, cu niște stâlpi care păreau a fi copaci ramificați, ne-a dat o carte de vizită asupra calității arhitecturale ce urma să vedem în acest oraș. Ne-am îndreptat direct la evenimentul Knauf unde dincolo de clasicul gipscarton  am avut plăcerea să descopăr o multitudine de produse, sisteme legat de acest grup, prezentate foarte profesional pe machete, mostre, de niște specialiști amabili. Pardoseli, șape, izolații, fațade, șarpante, acoperișuri înverzite, să enumăr doar câteva dintre componentele prezente. Însuși hotelul în care am fost cazați în centrul orașului, poate fi considerat o mostră, a fost construit recent utilizând un sistem de fațadă ușoară cu produse Knauf Aquapanel. Camerele ne-au surprins cu un design interior contemporan, impecabil și un comfort pe măsură. 

A doua zi am ajuns la muzeul Mercedes Benz proiectat de UNStudio/Ben van Berkel. E o super-arhitectură, un magnet de turiști, a cărui buget nu s-a făcut public. Evident, funcționează perfect: am fost hipnotizați de spațiile fluide, întrepătrunse, de suita cronologică a prezentării de sus în jos pe niște rampe line care se curbează în jurul sălilor de expunere organizate pe perioade istorice. E o simbioză foarte reușită între cadru și exponat. Ne-am plimbat pe urmă în centrul istoric al orașului unde am remarcat că pot coexista relativ armonios clădiri din diferite epoci, probabil ca urmare a unor amplasări bine studiate. Noua galerie a lui James Stirling (1984) totuși nu era pe gustul meu, cu toate că are calități urbanistice, postmodernismul optzecist mi s-a părut foarte demodat în ansamblu. Gara centrală se afla într-un șantier imens, se reorganizează liniile în subteran, se construiește un centru intermodal în jurul clădirilor de patrimoniu în timp ce gara funcționează normal. O lucrare de o anvergură extremă, am văzut de ex. o clădire istorică de vreo 7 etaje care s-a așezat pe un radier și piloți de beton pentru ca dedesubt să se lucreze la noile linii de cale ferată.

Trecând prin centrul financiar tip birouri turn cu fațade cortină am ajuns la noua bibliotecă a orașului de Yi Architects, construită în 2011, o clădire surprinzătoare mai ales în descifrarea spațiului interior. Exteriorul auster de cub perfect, o prezență impunătoare, cu o fațadă repetitivă (de altfel tipic germană), ascunde niște spații foarte interesante. Funcțional este organizat în jurul a două spații vid care se află unul deasupra celuilalt. Jos un cub gol, meditativ, cu un mic luciu de apă, am putea spune de factură japoneză, iar sus o galerie imensă în forma unei piramide răsturnate cu mii de cărți pe rafturi, zone de citit și un iluminat natural zenital. Ca și experiență arhitecturală cred că se ridica la nivelul muzeului Mercedes. 

În ultima dimineață, înainte de întoarcere am dat o fugă de vreo 8km în oraș, vizitând puncte de belvedere, clădirea din beton aparent a biroului blocher partners, turnul metalic Killesbergturm unde din cauza vremii n-am reușit să urc, ansamblul modernist Weissenhof (Le Corbusier, Mies van Der Rohe), școala Werner-Siemens.

Pe această cale aș mulțumi atât firmei gazde care a oferit acest premiu cât și organizatorilor bienalei de arhitectură, consider că fost o experiență profesională foarte benefică de care probabil n-aș fi avut parte din inițiativă proprie. 

arh. István Benedek

martie 2019

M-am bucurat să aflu de premiul celor de la Knauf, pe care l-am primit în urma participării la Bienala de Arhitectură de la București cu proiectul de diplomă, un Muzeu de Ceramică în Horezu.

Deși mai trecusem prin Stuttgart nu am avut niciodată ocazia să-l vizitez cum se cuvine. După o întârziere de o oră din cauza ninsorii din Paris, mă aflam în sfârșit deasupra orașului. Am văzut case ce se întrețeseau cu arhitectura industrială a orașului, amplasate riguros printre dealuri înverzite și păduri. Deja părea promițător.

După întâlnirea cu grupul am mers spre expoziția celor de la Knauf. Acolo am descoperit sisteme de construcție inovatoare, de la termoizolații până la pardoseli și acoperișuri verzi, prezentate de specialiști pregătiți să răspundă întrebărilor. Am remarcat o soluție pentru termoizolare interioară de doar 3 cm grosime, care lasă pereții să respire fiind ideală pentru izolarea clădirilor istorice. Următoarea oprire a fost hotelul Jaz in the City în care eram cazați, o construcție modernă, realizată cu o parte din aceste sisteme, amplasat în ceea ce va deveni noul centru cultural al orașului.

În cea de-a doua zi am vizitatMuzeul Mercedes Benz, un adevărat “landmark” al orașului ce prezintă evoluția automobilului în contextul a 130 ani de istorie. Muzeul este o metaforă impresionantă a șoselei, tot spațiul interior fiind dominat de rampe ce se desfășoară în jurul unui atrium central - rezultatul fiind o senzație de mișcare perpetuă. Spre seară am vizitat Esslingen am Neckar, un orășel dominat de case realizate în stil tradițional. Pe drum am descoperit un ansamblu de locuințe realizate de artistul arhitect Hundertwasser. Acestea reprezintă o călătorie în arhitectura creativă având ca sursă de inspirație clădirile lui Gaudi. Arhitectul a mai realizat o clădire de acest gen în Viena. 

În ultima zi am descoperit biblioteca orașului, realizată în 2011 în urma unui concurs. Inițial m-a atras exteriorul, o coajă cubică ce ascunde cursive perimetrale. Interiorul te primește cu un spațiu monumental ce îndeamnă la reculegere, întins pe jumate din înălțimea clădirii. Deasupra se găsește spațiul de lectură ca o piramidă întoarsă inundat cu lumină naturală. Influențele citate de arhitect, Eun Young Yi, ca panteonul sau cenotaful lui Newton își fac simțită prezența.

Până la avion am mai reușit să vizităm primul turn de televiziune din lume. A fost ideea inginerul Fritz Leonhardt să construiască un turn elegant din beton cu o înălțime de 217 metri în locul construcțiilor clasice din oțel ancorate prin cabluri. După o călătorie de 30 de secunde cu liftul am ajuns până la cele două platforme vizitabile de pe care am admirat panorama orașului. În zilele însorite privirea poate ajunge până la culmile muntoase ale Alpilor germani, austrieci și elvețieni.

Cele câteva zile petrecute în Stuttgart au fost o experiență educativă pentru care doresc să le mulțumesc celor de la Knauf și profesorului meu, Arh. Bogdan Tofan pe care m-am bucurat să-l revăd.

Arh. Andra Șodolescu

Revista ARHITECTURA

http://arhitectura-1906.ro/

Revista „Arhitectura” fost fondată în anul 1906 de Societatea Arhitecților Români, fiind una din cele mai vechi reviste de specialitate cu apariție continuă din Europa.

BIUAR

BIUAR este Buletinul informativ al Uniunii Arhitecților din România, cu apariție trimestrială. Buletinul informeaza membrii cu privire la evenimentele organizației, centrale și filiale teritoriale, și la cele mai importante hotarâri luate de forurile de conducere.

Bienala Națională de Arhitectură

https://www.uar-bna.ro/

Bienala Națională de Arhitectură este cel mai important eveniment profesional al „breslei” arhitecților și se organizează neîntrerupt din 1994. BNA are un concept specific fiecărei ediții, aprobat de senatul UAR.

Centrul de Cultură Arhitecturală

Centrul de Cultură Arhitecturală al UAR este sediul UAR, spațiu expozițional, sediu al bibliotecii, al arhivei UAR și al revistei ARHITECTURA. Clădirea a fost recent înscrisă în lista monumentelor istorice. Centrul de Cultură Arhitecturală este principalul spațiu în care se desfășoară evenimentele UAR.

Proiecte Culturale

Finanțarea proiectelor cu caracter cultural și social ce au ca scop susținerea obiectivelor incluse în statutul și strategia cultural-socială a UAR.

UAR Concursuri

Concursuri organizate de către UAR ce urmăresc găsirea celor mai bune soluții pentru un anume loc și/sau pentru un program de arhitectură, spații publice, orașe sau așezări rurale, amenajări, design grafic etc