Publicat: 26 octombrie 2016

Lansări cu dichis: G.C.M. - un intelectual prea puțin cunoscut

Monitor cultural - Stelian Țurlea

Dan Teodorovici, s-a născut la Brașov în 1972, este arhitect și curator. Trăiește și lucrează în Stuttgart, Germania. A studiat arhitectura și urbanismul la Universitatea din Stuttgart (1993-2000), unde a fost asistent la catedra de urbanism (2003-2009). În 2010 și-a susținut teza de doctorat despre G. M. Cantacuzino (G. M. Cantacuzino (1899–1960): Dialogik zwischen Tradition und Moderne), care a fost apreciată cu calificativul ”Summa cum laude”. Teza de doctorat a devenit o monografie publicată în ianuarie 2014, cu sprijinul Uniunii Arhitecților din România, la Editura ”Ernst Wasmuth” din Tübingen/Berlin - George Matei Cantacuzino – a Hybrid Modernist. Este prima monografie despre un arhitect român publicată de o importantă editură europeană. De curând a apărut și versiunea românească, la Editura Simetria. Lansarea a avut loc în urmă cu două săptămâni.

O monografie foarte importantă din mai multe puncte de vedere.

În primul rând, în afara țării, G.M. Cantacuzino nu este cunoscut, din păcate, decât în cercuri restrânse de specialiști. Știind acest lucru, Dan Teodorovici a organizat, în același an cu apariția cărții, 2014, o expoziție itinerantă cu exact titlul monografiei, G.M. Cantacuzino – a Hybrid Modernist, la Stuttgart, Karlsruhe, Londra și Berlin. Expoziția includea cărți originale, macheta cunoscutului ”Hotel Belona” și lucrări de pictură, acuarelă și desen din călătoriile lui G.M. Cantacuzino, alături de o prezentare cronologică tripartită a proiectelor arhitecturale ale acestuia.

În al doilea rând, G.M.Cantacuzino (G.M.C., cum îi plăcea să semneze) a fost unul dintre cei mai puțin cunoscuți intelectuali ai secolului trecut, iar despre polivalența sa se știu și mai puține (G.M.C. a fost arhitect, scriitor, pictor, curator, profesor de istoria și teoria arhitecturii, primul corespondent român al revistei "L´Architecture d´Aujourd´hui", membru corespondent onorific al Royal Institute of British Architects, cetățean de onoare al New York-ului și multe altele). O monografie atât de amplă, complexă, precum cea semnată de Dan Teodorovici nu poate fi decât binevenită, mai ales că se adaugă lucrărilor relativ recente apărute pe aceeași temă - monografia întocmită de istoricul de artă Mirela Duculescu, în 2010 și biografia publicată în 2011 de Ion Mihai Cantacuzino.

În al treilea rând, Dan Teodorovici a știut să atragă interesul cititorilor prin alcătuirea monografiei care se deschide cu un cuvânt înainte semnat de Șerban Cantacuzino, fiul arhitectului, stabilit de multă vreme în Anglia și cetățean britanic (”Viața lui G.M.Cantacuzino poate fi luată drept o oglindă a marii tragedii a secolului XX”, scrie acesta), continuă cu o prefață semnată de Ákos Moravánszky, celebru profesor de teoria arhitecturii la Institutul GTA (Institutul pentru Istoria și Teoria Arhitecturii) din Zűrich (”Pentru Cantacuzino, tradiția rurală din România constituia un ingredient perfect al concepției sale privind modernitatea”), după care urmează un text dens intelectual și greu de informații: o biografie intelectuală, un studiu în teoria arhitecturii a atitudinei clasice și anexele care includ, pe lângă aparatele bibliografice și alte referințe, o listă a proiectelor arhitectonice, o mică antologie de eseuri, reproduceri de acuarele și tablouri, precum și o biografie a arhitectului. Cartea prelucrează documente și informații inedite provenind din arhive personale și publice din Anglia și România, din discuții și corespondența cu foști studenți sau prieteni ai arhitectului, precum și corespondența sa personală. Toate scăldate de o iconografie copleșitoare. Nu credeam să existe atât de multe fotografii cu G.M.C. și familia sa.

Un citat din G.M.C. din 1947 poate explica titlul monografiei: „Sunt tradiționaliștii, moderniștii și ceilalți. În categoria din urmă se situează acei arhitecți care cred că este necesar de găsit un echilibru pe bazele disciplinelor clasice, fără a nesocoti întru nimic niciuna din temele moderne și fără a întoarce spatele tradiției”. Atitudinea schițată în acest citat este o provocare greu de realizat.

Să-i dăm cuvântului și autorului:  ”Acest studiu încearcă să plaseze excepționala viață și creație a lui Cantacuzino în diferite contexte: arhitectural, cultural, economic și politic. Încearcă de asemenea să-l plaseze pe Cantacuzino în linia predecesorilor săi artistici și intelectuali – de la Vitruviu prin intermediul lui Palladio la Schinkel și Loos, de la Wölfflin la Wittkower, de la Plotin prin Bergson la Camus, de la Montaigne prin Goethe la Rilke, Valéry și T. S. Eliot.Cosmopolitul român G. M. Cantacuzino (1899 – 1960) este unul dintre erudiții cei mai puțin cunoscuți ai secolului 20. Având în vedere acele timpuri ale extremelor, atât atitudinea clasică, prin care G.M.C. face legătura, pe de o parte, între Modernism și Tradiție, și pe de altă parte, între Estetică și Etică, precum și integritatea sa intelectuală sunt remarcabile. Ele rămân actuale.”

Dan Teodorovici – George Matei Cantacuzino. Modernismul hibrid.

Editurile Simetia și Wasmuth.

Traducere din limba engleză de Olimpia Lykiardopol

Revista ARHITECTURA

http://arhitectura-1906.ro/

Revista „Arhitectura” fost fondată în anul 1906 de Societatea Arhitecților Români, fiind una din cele mai vechi reviste de specialitate cu apariție continuă din Europa.

BIUAR

BIUAR este Buletinul informativ al Uniunii Arhitecților din România, cu apariție trimestrială. Buletinul informeaza membrii cu privire la evenimentele organizației, centrale și filiale teritoriale, și la cele mai importante hotarâri luate de forurile de conducere.

Bienala Naţională de Arhitectură

https://www.uar-bna.ro/

Bienala Naţională de Arhitectură este cel mai important eveniment profesional al „breslei” arhitecţilor și se organizează neîntrerupt din 1994. BNA are un concept specific fiecărei ediţii, aprobat de senatul UAR.

Centrul de Cultură Arhitecturală

Centrul de Cultură Arhitecturală al UAR este sediul UAR, spațiu expozițional, sediu al bibliotecii, al arhivei UAR și al revistei ARHITECTURA. Clădirea a fost recent înscrisă în lista monumentelor istorice. Centrul de Cultură Arhitecturală este principalul spațiu în care se desfășoară evenimentele UAR.

Proiecte Culturale

Finanţarea proiectelor cu caracter cultural şi social ce au ca scop susţinerea obiectivelor incluse în statutul şi strategia cultural-socială a UAR.

UAR Concursuri

Concursuri organizate de către UAR ce urmăresc găsirea celor mai bune soluţii pentru un anume loc şi/sau pentru un program de arhitectură, spaţii publice, oraşe sau aşezări rurale, amenajări, design grafic etc