Publicat: 6 octombrie 2026

Centenar Marcel Bogos (1926-2001) - expoziție de scenografie de film complementară Bienalei de Scenografie București (16-25 octombrie 2026)

Bucharest Architecture Forum (BAF), Piața Amzei 13, 15-25 octombrie 2026

Deschidere 15 octombrie 2026, 18.00

NOTĂ: Expoziția va fi itinerată în variantă amplificată la Centrul de Cultură Arhitecturală al Uniunii Arhitecților din Str. Jean-Louis Calderon 48, București, 2-12 noiembrie 2026

AVANT-PROPOS

Proiectul expozițional promovează către cineaști și publicul larg interesat de arte vizuale și cinema opera de peste 30 de ani a unuia dintre cei mai reputați și apreciați scenografi de film români, arhitectul Marcel Bogos, prin intermediul a două expoziții consecutive de scenografie ce vor fi deschise în anul în care se sărbătoresc 100 de ani de la naștere și se împlinesc 25 de ani de la trecerea în eternitate a acestei personalități remarcabile a cinematografiei române. Organizatorii își doresc deopotrivă apropierea tinerilor arhitecți și artiști vizuali de o disciplină creativă ale cărei rezultate pare că rămân ca fundal al desfășurării filmice, dar în fapt solicită rigoare a proiectării spațiale, inventivitate plastică, viziune, înțelegere profundă și nuanțată a scenariului, a personajelor, a concepției regizorale, în final a cocreației în echipa de cineaști. Expozițiile vor prezenta schițe artistice, aflate în fondul familiei, fotografii de platou și secvențe selectate din filmele la care a lucrat, ilustrând cinci teme principale propuse de echipa curatorială.

Marcel Bogos a absolvit Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București în anul 1955, iar după un scurt stagiu în proiectare s-a angajat la Studioul cinematografic București, cu sediul în orașul Buftea. A avut șansa să lucreze de la debut (1960) cu regizori importanți și să colaboreze uneori cu cineaști francezi în coproducții. Scenograful format în școala de arhitectură, îmbinând creativitatea cu rigoarea și precizia uneori necesară a detaliilor, a exprimat prin practica neîntreruptă viziunea unor decoruri de mare amploare, bine definite, coerente spațial, vibrante, inspiratoare ale unei identități de loc și de timp. Decorurile sale erau ofertante mișcărilor camerei, unghiurilor diversificate de filmare și luminii ambientale sau controlate de operator, fie că erau construite pe platouri de filmare sau amenajate în interioare existente, fie că însemnau exterioare în peisaje naturale, spații citadine ori rurale, pe care le identifica la prospecții cu fler si intuiție – fapt pentru care a fost adesea invidiat și admirat deopotrivă – și pe care le livra ca decoruri funcționale, păstrând întotdeauna respectul pentru locul respectiv. Nu în ultimul rând, arhitectul își asuma cu umor natura efemeră, ficțională a „arhitecturilor” construite pe platou.

Cariera scenografului Marcel Bogos numără peste 60 de filme de ficțiune și de televiziune, pentru realizarea cărora a lucrat cu însemnați regizori ai perioadei 1960-1990, precum Ion Popescu Gopo, Henri Colpi, Jean Paul Rappeneau, Lucian Bratu, Dinu Cocea, Mircea Mureșan, Gheorghe Vitanidis, Sergiu Nicolaescu, Malvina Urșianu, Alexa Visarion, Cristiana Nicolae ș.a., semnând scenografia, dar și costumele, la câteva producții.

Pe lângă omul agreabil, cultivat și bon viveur cunoscut cineaștilor vremii, Marcel Bogos a fost cel mai important mentor al tinerilor absolvenți de arhitectură și de arte plastice care i-au fost asistenți, cel mai adesea dându-le impulsul necesar de a debuta ca scenografi titulari. „Școala lui Bogos” nu a fost doar „o formulă” practică de organizare a departamentului de scenografie, ci și o lecție a încrederii și generozității de care s-au bucurat mulți confrați tineri, unii devenind apoi scenografi cu palmares.

Triplu premiat al Asociației Cineaștilor din România (ACIN, actualmente UCIN), distins la festivaluri de film, Marcel Bogos a primit pentru întreaga sa creație medalia „Meritul Cultural”.

invitatie expo Bogos_.pdf

Finanțări din timbrul arhitecturii

Revista ARHITECTURA

http://arhitectura-1906.ro/

Revista „Arhitectura” fost fondată în anul 1906 de Societatea Arhitecților Români, fiind una din cele mai vechi reviste de specialitate cu apariție continuă din Europa.

BIUAR

BIUAR este Buletinul informativ al Uniunii Arhitecților din România, cu apariție trimestrială. Buletinul informeaza membrii cu privire la evenimentele organizației, centrale și filiale teritoriale, și la cele mai importante hotarâri luate de forurile de conducere. →

Bienala Națională de Arhitectură

https://www.uar-bna.ro/

Bienala Națională de Arhitectură este cel mai important eveniment profesional al „breslei” arhitecților și se organizează neîntrerupt din 1994. BNA are un concept specific fiecărei ediții, aprobat de senatul UAR.

Centrul de Cultură Arhitecturală

Centrul de Cultură Arhitecturală al UAR este sediul UAR, spațiu expozițional, sediu al bibliotecii, al arhivei UAR și al revistei ARHITECTURA. Clădirea a fost recent înscrisă în lista monumentelor istorice. Centrul de Cultură Arhitecturală este principalul spațiu în care se desfășoară evenimentele UAR. →

Proiecte Culturale

Finanțarea proiectelor cu caracter cultural și social ce au ca scop susținerea obiectivelor incluse în statutul și strategia cultural-socială a UAR. →

UAR Concursuri

Concursuri organizate de către UAR ce urmăresc găsirea celor mai bune soluții pentru un anume loc și/sau pentru un program de arhitectură, spații publice, orașe sau așezări rurale, amenajări, design grafic etc →