Wolf Prix și Gunther Domenig, joi 11 mai, ora 18.00, Sala Frescelor
Nu sunt convins ca doar o arhitectura incomoda e cea care ne emotioneaza, care "inseamna ceva", asa cum a implicat Eisenman, in citatul de mai jos.
Insa atata timp cat arhitectura este (si) o arta, ea nu se poate rezuma la a raspunde, placid, unor biete nevoi umane... Asa cum bine a inteles Kahn, pe langa nevoie, mai e si dorinta... adica dor, ca sa folosim un frumos cuvant romanesc.
In plus, poate ca arhitectura uneori isi poate permite si luxul disidentei, sau al subversiunii, ceea ce nu e deloc usor, considerand ca cei care o comanda si care platesc pentru ea cu greu ar accepta o arhitectura rebela.
Insa atat Wolf Prix cat si Guenther Domenig au fost si sunt rebeli. Guenther Domenig a murit acum cativa ani, dar el continua sa fie o prezenta unica in peisajul arhitecturii austriece, desi mult mai putin cunoscut decat Coop Himmelb(l)au.
Arhitectura si revolta... iata subiectul prezentarii de joi, saptamana asta.
Un subiect inedit, fara indoiala, fiindca in dorinta sa de a avea lucrari, arhitecta si arhitectul, atat de des, sunt fortati sa faca compromisuri... compromisuri pe care un pictor, in atelierul sau solitar, nu trebuie sa le faca.
Dar in anumite cazuri poate nici arhitectii nu ar trebui sa le faca... adica, cu orice risc, sa-si pastreze crezul viu.
Eu va astept, cu speranta ca sunteti de acord ca arhitectura si practica ei sunt mult mai mult decat niste banale prestatii de servicii.
Multumesc,
Dan Coma
