COMUNICAT. Concurs national pentru selectarea proiectelor care vor reprezenta Romania la cea de-a 14-a editie a Expozitiei Internationale de Arhitectura - la Biennale di Venezia

REGULAMENT DE ORGANIZARE

I. Dispozitii generale

I. Dispoziții generale
1. Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român și Uniunea Arhitecților din România lansează concursul pentru selectarea proiectelor care vor reprezenta România la cea de-a 14-a ediție a Expoziției Internaționale de Arhitectură - la Biennale di Venezia, denumit în continuare Concursul.

2. În anul 2014, proiectele care vor reprezenta România la cea de-a 14-a ediție a Expoziției Internaționale de Arhitectură - la Biennale di Venezia, denumită în continuare Bienala, la secțiunea Participări Naționale, se vor realiza în două spații expoziționale: Pavilionul României din Giardini della Biennale și Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția.

3. Comisarul participării României la Bienalăeste doamna Monica Morariu din partea Ministerului Culturii, iar vicecomisari sunt domnii: Alexandru Damian, din partea Ministerului Afacerilor Externe și a Institutului Cultural Român, și Bogdan Tofan, din partea Uniunii Arhitecților din România.

4. Scopul fundamental care generează și guvernează organizarea Concursului îl reprezintă asigurarea, prin confruntare profesională, a unei înalte calități a participării României la Bienală.

5. În vederea îndeplinirii scopului Concursului vor fi constituite o Comisie de selecție și o Comisie de soluționare a contestațiilor. Componența Comisiilor, precum și regulamentele de organizare și funcționare ale acestora vor fi stabilite prin ordin al ministrului culturii și patrimoniului național.

6. Datele de desfășurare a Bienalei sunt:
a) 5-6 iunie 2014: pre-vizionare;
b) 7 iunie 2014: deschidere pentru public;
c) 23 noiembrie 2014: închidere.

II . Date generale despre Bienală
Bienala de la Veneția este un eveniment de primă importanță în viața artistică internațională, încorporând expoziții și dezbateri din artă, film, muzică, teatru și arhitectură. La început înglobată în cadrul Expoziției Internaționale de Artă, Expoziția Internațională de Arhitectură a început să se emancipeze în anul 1980. De atunci, ea a crescut ca importanță, complexitate și amploare și a căpătat sensul unui moment unic de reflecție asupra profesiunii, dar și un important eveniment mediatic, cu mare audiență.
Bienala numără din ce în ce mai mulți vizitatori, interesul ei depășind limitele strict profesionale (în 2012 a atras cca. 178.000 de vizitatori, depășind cu mult numărul de vizitatori înregistrat la ediția dedicată artei din 2011). De-a lungul întregii perioade, Bienala și-a căutat o expresie proprie, sub semnul notorietății și înclinațiilor specifice directorului fiecărei ediții, parcurgând teme și proiecte curatoriale foarte diverse.
În opinia lui Paolo Baratta, președintele Fundației Bienalei, în ultimii ani, identitatea specific arhitecturală a Bienalei a intrat din nou în umbra celei dedicate artei. Acesta este unul dintre motivele pentru care arhitectul Rem Koolhaas a fost numit director al ediției din 2014, pentru a răspunde căutării unei identități a profesiunii, precum și aspirației ca Expoziția Internațională de Arhitectură să se bazeze pe o cercetare de calitate exprimată în conținutul și organizarea pavilioanelor, o cercetare care să lărgească scopul și importanța evenimentului.

III. Temă
1. Directorul ediției din 2014 a Bienalei, arhitectul Rem Koolhaas a ales tema generală Fundamentals, fundamente ale arhitecturii (AnexaA). Modernitatea fiind o dimensiune fundamentală a arhitecturii, el invită toate pavilioanele naționale să răspundă temei Absorbing modernity. 1914-2014, care se poate interpreta atât ca Modernitate absorbantă, cât și ca Absorbind modernitatea (a se remarca aici gerunziul absorbindcare pune accent pe ideea de proces, devenire, acumulare, mecanism, experiment). Spre deosebire de edițiile anterioare, această sub-temă este obligatorie pentru toate pavilioanele naționale. În viziunea noului director, întreaga Bienală devine un larg "proiect de cercetare", în care răspunsurile la sub-tema Absorbing modernityse vor integra, oferind astfel multiple fațete ale dezvoltării arhitecturale moderne ale ultimului secol.

2. În viziunea directorului Rem Koolhaas, expoziția din 2014 va fi o expoziție despre arhitectură și nu despre arhitecți. De aici și alegerea titlului de Fundamentals, care se va concentra pe istoria profesiunii în general, și pe evoluțiile "naționale" ale ultimei sute de ani, în particular. După câteva ediții ale Bienalei canalizate pe arhitectura contemporană, expoziția din 2014 se va concentra asupra istoriei arhitecturii, inclusiv evoluția arhitecturilor naționale în ultima sută de ani. Se așteaptă ca această retrospectivă, organizată în trei manifestări complementare (Pavilionul Central din Giardini della Biennale - tema Fundamentals, Arsenale - evoluția modernității italiene și pavilioanele naționale - evoluțiile particulare a diferitelor culturi) să genereze o nouă „înțelegere a bogăției repertoriului fundamentelor arhitecturii, aparent uitat astăzi".

3. Tema aleasă pentru pavilioanele naționale Absorbing Modernity: 1914-2014este menită să ofere oportunitatea tuturor țărilor participante de a analiza ultima sută de ani de arhitectură națională, cu referințe specifice asupra impactului modernității.

4. Arhitectura perioadei investigate a fost puternic modelată de forțe sociale, economice și politice și naturale puternice. Ideile, constructorii, arhitecții circulau cu mare mobilitate, iar ideile avagardei căutau o altă lume, rupând legătura cu trecutul. În acest context, Rem Koolhaas s-a referit specific la "modernitate", ceea ce deschide o arie mai largă de perspective de investigație. Scopul temei alese de Koolhaas este acela de a crea o viziune globală asupra evoluției arhitecturii din ultima sută de ani. În acest context, fiecare pavilion este încurajat să-și examineze critic propria istorie și să-și sublinieze propria originalitate într-un mod care să dea seama despre impactul modernității și, prin aceasta, despre situația prezentă, în care arhitecturile, care erau cândva specifice și locale au devenit interșanjabile și globale.

5. Participanții la concurs sunt invitați să reflecte asupra sensului acestei ediții a Bienalei și să prezinte proiecte curatoriale și de amenajare care să răspundă specific temei Absorbing Modernity: 1914-2014, în cele două spații expoziționale: (1) Pavilionul României din Giardini di Castello și (2) Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția.

6. Proiectul curatorial va trebui să se bazeze pe o idee bine fundamentată științific, care să poată transmite o dimensiune semnificativă a evoluției arhitecturale romanesti a ultimei sute de ani. Se va pune accent pe analiza modului în care arhitectura românească s-a adaptat condiției modernității. Date fiind spațiul redus și timpul scurt de cercetare, nu poate fi vorba de o expunere exhaustivă a istoriei arhitecturale a perioadei.

7. Participanții la concurs vor trebui să selecteze argumentat un aspect anume al arhitecturii acestei perioade, de exemplu: o tipologie anume; o personalitate care a traversat și influențat epoca; un loc anume sau o construcție anume; opera unui arhitect uitat; o idee caracteristică care străbate perioada; secvențe semnificative în dialog cu modernitatea (această enumerare nu este limitativă).

8. Vor fi apreciate proiectele curatoriale care caută să descopere amploarea, specificitatea și eventuala originalitate a absorbției modernității și a construcției spațiale moderne românești sub o formă critică bine argumentată și neretorică. În sensul abordării critice cerute de orientarea acestei ediții, în care modernitatea e înțeleasă ca un complex mai larg de idei și experiențe artistice, tehnice, economice, sociale, vor fi binevenite proiectele care depășesc, "miturile" și clișeele în circulație în lumea românească, cum ar fi: "unicitatea" modernismului românesc interbelic ("mai mult modernism în București decât în orice alt oraș european"), alinierea totală a arhitecturii românești la experiența europeană, comunismul echivalent cu funcționalismul, eșecul total al experimentului modernist etc.
a. Nota bene: În conferința de presă de lansare a temei directorul Rem Koolhaas a dat ca exemplu arhitectura românească în modernitate: „Uitați-vă la arhitecții români, de exemplu, cum au fost ei influențați de două curente majore, unul din interior și unul din exterior, sau cum aici a fost primul oras iluminat din lume...."

9. Pe perioada Bienalei se încurajează realizarea, cu sprijinul organizatorilor, a unor activități de tip workshop, seminarii, precum și orice alte manifestări culturale considerate relevante (ex.: seri de pian, jazz, balet, dans modern, spectacole de pantomima, etc) care să păstreze un interes permanent asupra participării României la ediția din 2014 a acesteia.

10. În sprijinul participanților, Comitetul științitific constituit pentru alcătuirea temei pune la dispoziția acestora o serie de texte care vin în completarea temei menționate în cadrul prezentului regulament (Anexa B)

IV. Condițiile de participare la Concurs
1. Prezentul concurseste un concurs public de creație, deschis participării autorilor individuali sau reuniți în grupuri ori organizații neguvernamentale de profil, care să aibă în componență cel puțin un arhitect.

2. Prin participarea la Concursse presupune că persoanele fizice sau juridice care propun un proiect au calitatea de autor, în sensul Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare, cu posibilitatea ca, în situația în care proiectul propus va fi selectat, să stabilească, împreună cu Ministerul Culturii (pentru Pavilionul României din Giardini della Biennale), respectiv Institutul Cultural Român (pentru Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția), condițiile de realizare a acestuia.

3. Participanții au dreptul de a pune organizatorilor întrebări sau a cere lămuriri cu privire la tema și regulamentul concursului la secretariatul acestuia - Uniunea Arhitecților din România - strada Jean Louis Calderon nr. 48, sector 2, 020038, București; mail: uar_contact@yahoo.com, precum și la Ministerul Culturii - Compartiment Monumente de For Public și Arhitectură Contemporană (Bd. Unirii nr. 22, sector 3, 030833, București; tel: 021.222.32.13, mail: cmfpac.mccpn@gmail.com) sau la Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția (Cannaregio 2214, 30121 Venezia, Italia; tel. 0039 041 5242309, mail: istiorga@tin.it).

4. Pentru păstrarea anonimatului, toate documentele solicitate concurenților vor purta un simbol de identificare format din două litere și cinci cifreînscrise într-un dreptunghi de 5x3 cm în colțul din dreapta sus al fiecărui document. Acest simbol va fi acoperit cu hârtie neagră netransparentă pe ambele fețe ale planșelor și pieselor scrise, prin lipire pe contur. La jurizare, se supraetichetează proiectele cu numere curente în funcție de ordinea depunerii acestora. Se va specifica pe ambalajul proiectului titlul proiectului. Pentru identificarea participanților, aceștia vor trimite organizatorilor, ambalat în același colet cu proiectul, formularul de înscriere într-un plic alb sigilat. Pe plic se va aplica același simbol, de data aceasta neacoperit. Aceste plicuri vor fi strânse de secretariatul concursului și vor fi puse la dispoziția Comisiei de selecție doar după selectarea proiectului câștigător.

5. Prin participarea la Concurs, autorii își exprimă acordul cu privire la folosirea de către organizatori a materialelor depuse în scopuri publicitare/ promoționale/ editoriale, după finalizarea Concursului și publicarea rezultatelor finale.

6. Nu pot participa la Concurs, direct sau indirect, persoanele care au participat la organizarea sa, în Comitetul Știintific constituit pentru alcătuirea temei, la elaborarea regulamentului, membrii Comisiei de selecție și cei ai Comisiei de soluționare a contestațiilor sau membrii familiilor acestora, până la gradul al doilea de rudenie, inclusiv. Membrii Comisiilor nu pot primi misiuni profesionale legate de elaborarea proiectelor care vor fi înscrise în Concurs.

7. Proiectele depuse nu pot fi făcute publice de către autori decât după finalizarea procedurii de selectare și anunțarea proiectelor câștigătoare. În caz contrar, participantul va fi eliminat din Concurs.

V. Desfășurarea Concursului, modalități de înscriere și examinare, contestații
1. Înscrierea la Concurs se va realiza fără taxă, prin depunerea documentațiilor la sediul Uniunii Arhitecților din România din strada Jean Louis Calderon nr. 48, sector 2, cod 020038, București, sau prin transmiterea acestora prin poștă la aceeași adresă. Documentațiile transmise prin e-mail sau fax, cele incomplete, cele care nu respectă cerințele impuse de organizatori sau cele care vor ajunge la U.A.R. la o dată ulterioară datei de 15 noiembrie 2013 (ora 17.00), indiferent de modalitatea de transmitere, nu vor fi luate în considerare.

2. Participanții pot depune documentații pentru spațiul Pavilionului României din Giardini della Biennale, pentru spațiul Noii Galerii a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția sau pentru ambele spații, cu menționarea, în formularul de înscriere și pe ambalajul proiectului, a spațiului/spațiilor pentru care este realizat proiectul.

3. În cazul în care același autor/aceeași echipă depune mai multe proiecte, pentru fiecare proiect în parte se va completa câte un formular de înscriere, iar acestea vor fi ambalate separat.

4. Documentațiile depuse trebuie să cuprindă obligatoriu:
a) Formularul de înscriere (Anexa C);
b) Conceptul proiectului propus (cu titlu expresiv în limba engleză): susținerea teoretică a felului în care vor fi reprezentate arhitectura și cultura românească în contextul Bienalei și modul de încadrare în tema Bienalei - text format A4, font Arial, marimea 12, max. 2 pagini;
c) Trei planșe, pentru fiecare proiect propus, indiferent de spațiul expozițional ales, prezentate în format A1 landscape (840 x 594 mm) care să cuprindă, într-o manieră la alegere, prezentarea proiectului: scheme de concept, perspective, vederi, detalii relevante, planuri, secțiuni (minim două: longitudinală și transversală); atât pentru Pavilionul României din Giardini della Biennale, cât și pentru pentru Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, planșele se vor prezenta la scara 1:50;
d) Descrierea tehnică a proiectului; în selectarea materialelor se va ține cont de caracterul expoziției și al spațiului expozițional, posibilități de transport, montarea și demontarea expoziție (text format A4, font Arial, marimea 12 - max. 2 pagini);
e) Deviz estimativ necesar implementării proiectului (Anexa D) în realizarea devizului se vor lua în considerare următoarele cheltuieli obligatorii (pentru lămuriri privind costurile specifice organizării proiectelor la Veneția, autorii se pot adresa Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, la coordonatele menționate mai sus):
1. producția lucrărilor
2. organizarea vernisajului;
3. transportul expoziției (dus-întors), instalarea și demontarea acesteia, inclusiv operațiunile de neutralizare a spațiului după strângerea expoziției;
4. modificări temporare ale spațiului expozițional (dacă este cazul), care să nu afecteze integritatea acestuia;
5. echipamente multimedia;
6. design grafic, traducere, tipărire și diseminare materiale promoționale : catalog (pentru proiectul organizat în Pavilionul României din Giardini della Biennale; catalogul proiectului organizat în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția va fi finanțat de Institutul Cultural Român potrivit Cap.VII, art.3), invitații, broșuri, CD/DVD-uri ș.a.;
7. remunerarea echipei de proiect și a colaboratorilor;
8. comunicare și PR;
9. prestări servicii;
10. cazarea membrilor echipei și a operatorilor de pavilion (care nu pot fi găzduiți în spațiile locative ale Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, în conformitate cu prevederile Cap. VII.4);
11. transportul membrilor echipei;
12. transportul (dus-întors) și cazarea operatorilor de pavilion (pe toată perioada Bienalei) și remunerarea acestora;
13. fotografierea expoziției
14. organizarea evenimentelor/acțiunilor care se vor desfășura în spațiul expozițional pe parcursul Bienalei (dacă este cazul) sau în afara acestuia.
f) Prezentarea partenerilor/colaboratorilor implicați în proiect (dacă este cazul);
g) Prezentarea evenimentelor/acțiunilor care vor avea loc în spațiul expozițional pe parcursul Bienalei (dacă este cazul). De asemenea, dacă este cazul, se va face o prezentare a instalațiilor exterioare, realizate în afara spațiilor expoziționale (Pavilionul României din Giardini della Biennale, Noua Galerie a I.R.C.C.U. Veneția) (maxim 1 pagină, format A4).
h) Prezentarea strategiei de promovare a proiectului

5. În elaborarea bugetului proiectului care va fi expus în spațiul Pavilionului României din Giardini della Biennale, se vor lua în considerare și cheltuielile prevăzute în Anexa E, parte integrantă a prezentului regulament.

6. În situația în care bugetul proiectului depășește sumele alocate de Ministerul Culturii, respectiv Institutul Cultural Român (în funcție de spațiul expozițional ales), este obligatorie menționarea cofinanțatorilor.

7. Toate documentele scrise (cu excepția formularului de înscriere) se vor prezenta în două exemplare, în limba română și în limba engleză, font Arial, mărimea 12. În situația în care Comisia va constata că există diferențe între cele două texte, cel în limba română va fi luat în considerare.

8. Toate materialele scrise și desenate vor fi prezentate și în format electronic PDF, TIFF sau JPG(CD/DVD/memory stick), anexate documentației transmise. Organizatorii nu își asumă responsabilitatea pentru imposibilitatea vizionării documentelor transmise în alt format.

9. Calendarul desfășurării Concursului este următorul:

• Anunțarea publică a proiectelor câștigătoare (www.cultura.ro, www.uniuneaarhitectilor.ro, www.mae.ro, www.icr.ro ): 21 noiembrie 2013

10. Comisia de selecție a Concursului, menționată la Cap.I, art.5, formată din doi specialiști străini propuși de Ministerul Afacerilor Externe și Institutul Cultural Român, doi specialiști români propuși de Uniunii Arhitecților din România, comisarul și cei doi vicecomisari ai participării României la Bienală, va analiza documentațiile înscrise la Concurs și va desemna câștigătorii având în vedere următoarele criterii:
a) Conceptul inovator al proiectului și adecvarea acestuia la contextul general al Bienalei;
b) Fundamentarea teoretică și reprezentativitatea conceptului curatorial; claritatea mesajului și impactul pe care e posibil sa-l aibă asupra publicului;
c) Înscrierea în cadrul temei și a direcțiilor generale trasate de organizatori;
d) Fezabilitatea proiectului: posibilitatea de realizare practică (montare, demontare si transport); încadrarea în bugetul estimat (raportul între costurile estimate și rezultatele așteptate; relevanța/ oportunitatea costurilor propuse pentru implementarea proiectului).

11. Membrii comisiei de selecție vor acorda, pentru criteriile stabilite la cap. V, art. 11, punctaje astfel:
Criteriul Specialiști Comisar/Vicecomisari
a) 0-30 0
b) 0-20 0
c) 0-20 0
d) 0-30 0-30
TOTAL 0-100 0-30

12. Lista propunerilor prezentate, punctajele obținute și proiectele declarate câștigătoare, cu motivarea alegerii acestora, vor fi făcute publice, la finalul procedurii de selectare, pe paginile de internet ale Uniunii Arhitecților din România (www.uniuneaarhitectilor.ro), Ministerului Culturii și Patrimoniului Național (www.cultura.ro), Ministerului Afacerilor Externe (www.mae.ro) și Institutului Cultural Român (www.icr.ro).

13. În ordinea punctajelor obținute, Uniunea Arhitecților din România va acorda următoarele premii:
a. un premiu pentru proiectul câștigător care va fi realizat în Pavilionul României din Giardini della Biennale în valoare de 2.000 Euro/net
b. un premiu pentru pentru proiectul câștigător care va fi realizat în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția în valoare de 2.000 Euro/net c. patru nominalizări în valoare de 500 Euro/net, indiferent de spațiul expozițional pentru care se aplică. Premiile și nominalizările se vor acorda în lei la cursul B.N.R. din data atribuirii.

14. Participanții la Concurs pot depune contestații, numai în ceea ce privește modul în care au fost respectate prevederile regulamentului de organizare și funcționare a Concursului, la sediul Uniunii Arhitecților din România, strada Jean Louis Calderon nr. 48, sector 2, cod 020038, București, în termen de trei zile lucrătoare de la data comunicării publice a rezultatului. Acestea vor fi analizate și soluționate în termen de maximum cinci zile lucrătoare de la data expirării termenului de depunere a contestațiilor, de către o Comisie de soluționare a contestațiilor, formată din 4 membri desemnați de instituțiile organizatoare.

VI. Responsabilitățile câștigătorilor
1. Echipele proiectelor declarate câștigătoare vor avea următoarele responsabilități:
a) realizarea proiectului expozițional în condiții de calitate artistică și tehnică corespunzătoare, exercitându-și cu profesionalism și responsabilitate totalitatea capacităților creatoare;
b) realizarea materialelor de prezentare a expoziției pentru catalogul general al Bienaleiși transmiterea acestora în timp util organizatorilor;
c) realizarea materialelor promoționale, prin consultare cu părțile implicate în organizarea evenimentului; materialele pot fi comune pentru ambele expoziții (din Pavilionul României din Giardini della Biennale și din Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția);
d) prezentarea adecvată a proiectelor în cadrul cataloagelor:
- catalogul proiectului organizat în Pavilionul României din Giardini della Biennale va fi realizat de către echipa câștigătoare, cu aprobarea comisarului și vicecomisarului desemnat de Ministerul Afacerilor Externe și Institutul Cultural Român;
- catalogul proiectului organizat în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția va fi realizat sub forma unui număr special al publicației Quaderni della Casa Romena di Venezia. Autorii proiectului vor respecta normele cu privire la elaborarea catalogului care vor fi comunicate de către comisar și vicecomisarul desemnat de Ministerul Afacerilor Externe și Institutul Cultural Român, precum și a regulilor de redactare a publicației științifice Quaderni della Casa Romena di Venezia;
e) promovarea evenimentului în presa românească și internațională, cu sprijinul părților implicate în organizarea evenimentului;
f) respectarea condițiilor contractului pe care îl vor încheia cu Ministerul Culturii (pentru expoziția din Pavilionul României din Giardini di Castello), respectiv cu Institutul Cultural Român (pentru expoziția din Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția) pentru materializarea conceptului expozițional;
g) realizarea rapoartelor necesare către comisar și vicecomisari, în situația în care se solicită acest lucru;
h) realizarea rapoartelor intermediare și finale către finanțator;
i) reprezentarea țării în cadrul evenimentelor organizate pe parcursul Bienalei;
j) întocmirea dosarului de presă al expoziției;
k) asigurarea, din suma încasată, potrivit contractului încheiat cu finanțatorul, a plății cheltuielilor generate de realizarea proiectului, inclusiv cele de neutralizare a spațiului expozițional. În acest sens, va fi reținută o garanție de către Ministerul Culturii, respectiv Institutul Cultural Român, în vederea efectuării de către echipele câștigătoare a lucrărilor de neutralizare;
l) realizarea proiectului expozițional astfel încât să nu afecteze integritatea spațiului în care va fi expus;
m) cooptarea de cofinanțări, în situația în care bugetul proiectului depășește sumele alocate de Ministerul Culturii, respectiv Institutul Cultural Român.

VII. Modalități de finanțare
1. Ministerul Culturii va asigura finanțarea proiectului organizat în Pavilionul României din Giardini della Biennale. Se va lua ca reper suma de 700.000 lei alocată în anii anteriori pentru proiectul organizat în acest spațiu expozițional, cu mențiunea că această suma poate fi diminuată sau majorată în funcție de bugetul alocat Ministerului Culturii pentru anul 2014.

2. Institutul Cultural Român va asigura finanțarea proiectului organizat în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția. Se va lua ca reper suma de 148.000 lei alocată în anii anteriori pentru proiectul organizat în acest spațiu expozițional, cu mențiunea că această suma poate fi diminuată sau majorată în funcție de bugetul alocat Institutului Cultural Român pentru anul 2014.

3. Institutul Cultural Român, prin Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, va asigura, din bugetul propriu, finanțarea tipăririi catalogului proiectului organizat în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, sub forma unui număr special al publicației Quaderni della Casa Romena di Venezia.

4. Ministerul Afacerilor Externe va depune dilingențele pentru asigurarea spațiilor locative la Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția pentru patru membri ai echipei proiectului organizat în Pavilionul României, inclusiv operatori de pavilion, și pentru trei membri ai echipei proiectului din Noua Galerie, inclusiv operatori de pavilion. Spațiile locative vor fi puse la dispoziție pe întreaga durată a Bienalei, cât și pe durata unei luni înainte de deschiderea oficială a Bienalei și pe durata a două săptămâni după încheierea acesteia.

Documente anexate:
- Tema generală a Bienalei: Fundamente ale arhitecturii (Anexa A);
- Texte puse la dispoziția participanților de către Comitetul știintițific constituit pentru alcătuirea temei (Anexa B);
- Formularul de înscriere (Anexa C);
- Deviz estimativ necesar implementării proiectului (Anexa D);
- Lista de costuri estimative necesar a fi luate în considerare la realizarea bugetului proiectului pentru Pavilionul României din Giardini della Biennale (Anexa E);
- spațiul Pavilionului României din Giardini della Biennale;
- spațiul Noii Galerii a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția.

Revista ARHITECTURA

http://arhitectura-1906.ro/

Revista „Arhitectura” fost fondată în anul 1906 de Societatea Arhitecților Români, fiind una din cele mai vechi reviste de specialitate cu apariție continuă din Europa.

BIUAR

BIUAR este Buletinul informativ al Uniunii Arhitecților din România, cu apariție trimestrială. Buletinul informeaza membrii cu privire la evenimentele organizației, centrale și filiale teritoriale, și la cele mai importante hotarâri luate de forurile de conducere.

Bienala Naţională de Arhitectură

https://www.uar-bna.ro/

Bienala Naţională de Arhitectură este cel mai important eveniment profesional al „breslei” arhitecţilor și se organizează neîntrerupt din 1994. BNA are un concept specific fiecărei ediţii, aprobat de senatul UAR.

Centrul de Cultură Arhitecturală

Centrul de Cultură Arhitecturală al UAR este sediul UAR, spațiu expozițional, sediu al bibliotecii, al arhivei UAR și al revistei ARHITECTURA. Clădirea a fost recent înscrisă în lista monumentelor istorice. Centrul de Cultură Arhitecturală este principalul spațiu în care se desfășoară evenimentele UAR.

Proiecte Culturale

Finanţarea proiectelor cu caracter cultural şi social ce au ca scop susţinerea obiectivelor incluse în statutul şi strategia cultural-socială a UAR.

UAR Concursuri

Concursuri organizate de către UAR ce urmăresc găsirea celor mai bune soluţii pentru un anume loc şi/sau pentru un program de arhitectură, spaţii publice, oraşe sau aşezări rurale, amenajări, design grafic etc