Biroul Timbrului de Arhitectura

In vederea urmaririi incasarii si utilizarii sumelor reprezentand valoarea timbrului arhitecturii, Uniunea Arhitectilor din Romania si-a constitui, in baza prevederilor art. 2 alin. 3 din Legea nr. 35/1994, cu modificarile si completarile ulterioare, Biroul Timbrului Arhitecturii (B.T.A).

Acest birou reprezinta un organism financiar format din 3 persoane si are obligatia asigurarii evidentei incasarilor rezultate din aplicarea timbrului, a cheltuielilor efectuate si a respectarii destinatiei fondurilor astfel obtinute.

Regulament privind accesul la fondurile colectate prin aplicarea "Timbrului Arhitecturii"

Baza legala specifica

Legea nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric si al artelor plastice, modificata si completata prin Legea nr. 121/2002.

Ordinul M.C.C. nr. 2823/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind perceperea, incasarea, evidenta si controlul sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, al artelor plastice, al arhitecturii de divertisment, precum si procedura de solicitare si comunicare a optiunilor titularilor de drepturi de autor sau al titularilor de drepturi conexe de autor ori, dupa caz, al mostenitorilor acestora. Protocolul UAR – OAR.

Monitorizarea colectarii fondurilor

- Responsabilitatea monitorizarii modului de plata si varsare a cotei din AC dedicate Timbrului Arhitecturii revine tuturor organizatiilor de arhitecti care se folosesc de fondurile colectate;
- Organizatiile de arhitecti numesc, in baza unor protocoale de colaborare delegati pentru monitorizarea pe teren a colectarii Timbrului Arhitecturii;
- In cazul ca Timbrul Arhitecturii se varsa in mai multe conturi, periodic dar cel putin o data pe an, se va face calculul sumelor totale incasate;
- Urmarirea incasarilor si cheltuielilor din Timbrul de Arhitectura se va face de catre Comisia pentru Timbrul Arhitecturii (CTA).

Proiecte culturale finantate din oficiu

- Din Timbrul Arhitecturii se vor finanta, in proportii stabilite de comun acord, urmatoarele actiuni periodice :
Bienala de la Venetia, in anii pari;
Bienala Nationala de Arhitectura, in anii pari;
Bienala de Arhitectura Bucuresti, in anii impari;
(Eventual Bienala Arhitext, in anii impari).

- De asemenea, din Timbrul Arhitecturii se pot finanta, in proportii stabilite de comun acord, urmatoarele activitati curente:
Achizitii pentru biblioteca U.A.R.;
Completarea fototecii U.A.R.;
Muzeul Arhitecturii din Romania;
Premii si distinctii acordate de O.A.R. si U.A.R.;
Fondul de Arhitectura, etc.

Alte proiecte posibil de finantat

- Din restul sumelor colectate prin aplicarea Timbrului Arhitecturii se pot finanta, dupa caz si numai pe baza unor solicitari agreate de comun acord de membrii CTA, urmatoarele:
Studii si cercetari de arhitectura, urbanism si monumente;
Expozitii interne si participari la expozitii internationale;
Simpozioane interne si externe;
Observatorul de monumente si de arhitectura noua;
Cazuri sociale.

Probleme sociale (detaliate conform anexei)

- Sustinerea materiala a arhitectilor aflati in dificultate;
- Organizarea unor actiuni sociale si culturale la care sa fie invitati arhitecti pensionari insingurati (aniversari, simpozioane, expozitii, excursii, etc);
- Documente, lucrari de arhitectura, grafica, acuarela, etc. si obiecte semnificative, ca prim pas in organizarea muzeului de arhitectura;
- Actualizarea evidentei arhitectilor pensionari si acordarea unei atentii de sustinerea morala prin felicitari si vizite la aniversari sau cu ocazia altor sarbatori;
- Obtinerea unor legitimatii de acces liber la institutii de cultura pentru arhitectii pensionari;
- Organizarea "Casei Pensiilor Suplimentare".

Reguli privind selectia proiectelor

- Selectia proiectelor se face de catre comisiii instituite ad-hoc la propunerea CTA si cu acordul conducerilor organizatiilor profesionale. Aceste comisii sunt formate din delegati ai tuturor organizatiilor care beneficiaza de Timbrul Arhitecturii;
- Sedintele comisiilor ad-hoc se desfasoara in prezenta tuturor delegatilor.
- Sedintele sunt conduse prin rotatie de cate unul dintre delegati .
- Luarea deciziilor se poate face prin vot secret sau prin intelegere amiabila, astfel ca niciuna dintre parti sa nu fie lezata;
- Comunicarea rezultatelor se face prin afisarea publica si prin informarea directa, cu mentionarea punctului de vedere al CTA;
- Dosarele de proiect vor contine:
- descrierea detaliata a proiectului;
- precizarea scopului si a utilizatorilor;
- devizul estimativ pe faze si in total;
- echipa de lucru cu mentionarea competentei;

Monitorizarea implementarii proiectelor

- Comisia pentru Timbrul Arhitecturii poate ca, pe langa urmarirea incasarilor si a cheltuielilor, sa preia si monitorizarea modului de implementare a proiectelor selectionate daca acest lucru nu este preluat de comisia ad-hoc;
- Monitorizarea include verificarea calendarului proiectelor, realizarea componentelor, cheltuirea sumelor alocate, corecturi de parcurs, etc;
- Monitorizarea se va incheia prin sanctionarea Raportului final privind realizarea proiectului, raport incheiat de colectivul castigator;
- La raportul final se va atasa, devizul postcalculat precum si punctul de vedere al utilizatorului.


Anexa: Precizari privind utilizarea taxei de timbru in scopuri sociale


In conformitate cu normele metodologice precizate de Ordinul MCC nr. 2823/2003 referitoare la Legea nr. 35/1994, privind modul de utilizare a fondurilor rezultate din aplicarea taxei de timbru pentru scopuri culturale si sociale legate de activitatile Uniunilor de Creatori, la capitolul activitatilor SOCIALE propunem urmatoarele obiective:

- Uniunea Arhitectilor din Romania va lua in consideratie nevoile sociale ale tuturor arhitectilor din tara, indiferent daca sunt sau nu membri U.A.R., O.A.R., sau a altor organizatii de breasla, conform hotararii Senatului U.A.R. din 28 septembrie 2004 ;

- Prioritate se va acorda sustinerii materiale a arhitectilor aflati in dificultate, a celor tineri fara posibilitati de incadrare intr-o viata profesinala si sociala normala, din motive de sanatate, accidente, etc., si a arhitectilor in varsta, cu pensii minime, bolnavi, singuri, fara alti sustinatori.
Sustinerea acestora se va face pe baza de ancheta sociala, referat din partea filialei U.A.R. in raza careia locuiesc, si in urma aprobarii Senatului U.A.R. Ajutoarele acordate pana in prezent au fost de sustinere morala, de aprovizionare cu alimente prin “Casa Artisilor “ a UNITER pentru cazurile din Bucuresti si de sustinere financiara pentru cazurile din provincie, cu aprobarea Senatului UAR;

- Se va stimula socializarea arhitectilor in varsta, pensionari, prin organizarea unor intalniri lunare legate de diverse activitati culturale, de aniversari sau alte evenimente din cadrul actvitatilor de breasla. In prezent functioneaza intalnirile lunare a "Sectiunii Seniori" la sediul U.A.R. din Bucuresti;

- Imbinarea actiunilor culturale cu cele sociale, in cadrul unor proiecte prin care sa se valorifice fondul documentar si experienta arhitectilor varstnici in organizarea unor expozitii, editarea unor monografii, carti si organizarea Muzeului de Arhitectura;

- Din experienta altor Uniuni de Creatie, in special UNITER, putem prelua initiativa organizarii unor mici excursii de documentare in cadrul Filialelor Teritoriale sau in tara, pentru arhitecti varstnici, insingurati;

- Printr-o mai buna colaborare cu organismele sociale nationale si cu eforturi finaciare minime se pot obtine bilete de odihna si tratament in reteaua statiunilor din tara, pentru arhitectii cu probleme de sanatate dar cu dificultati financiare;

- Cu un buget minim, dar cu multa consideratie pentu arhitectii pensionari este necesara transmiterea unor felicitari pentru zilele de aniversare, pentru alte sarbatori si invitatii la diferitele evenimente de breasla, simpozioane, expozitii, etc;

- Avandu-se in vedere importanta sustinerii sociale si materiale a arhitectilor varstnici este necesara constituirea "Casei Pensiilor Suplimentare" ca in viitor acestora sa se asigure
fonduri suplimentare de sustinere a problemelor sociale ale arhitectilor.