Arh. Ion Mircea (Ciulli) Enescu, 1920-2010

S-a născut la 9 februarie 1920 în Cluj, unde urmează și liceul, după care studiază la Facultatea de Arhitectură din București. În aprilie 1946 a obținut diploma de arhitect cu calificativul „magna cum laude”, cu un proiect având o temă care în curând se va dovedi de mare actualitate: „Sisteme de locuințe prefabricate cu osatură și panouri ușoare”.

Lucrări în București: extinderea maternității Polizu (1951); planul general al zonei industriale Militari (1960); fabrica de radiatoare și băi Militari (1961-1962); pavilion administrativ, expoziție și anexe în zona industrială Militari (1962); laboratoarele centrale INCERC (1971); centrul de calcul al CCES (1985, în colaborare cu arh. C. Hariton, A. Berindei). Studiu pentru sediul IPCT din București (1971).

Sala de sport din Pitești - secțiune perspectivă

Lucrări în țară și străinătate: complex de vinificație la Valea Călugărească (1959,în colaborare cu arh. A. Ciortan); dezvoltarea fabricilor de ciment Medgidia, Bicaz, Turda, Fieni, Bârsești și de sticlă la Mediaș, Târnăveni, Scăieni (1955-1962); depozit prefabricat multietajat pentru industria de geamuri Mediaș (1956); dezvoltarea stațiunii Neptun etapa I (1967, în colaborare cu arh. L. Staadecker, H. Hudiță ș.a.); săli de sport în Cluj-Napoca (1966), Pitești (1968, în colaborare cu arh. I. Oprișescu), Iași (1969, în colaborare cu arh. I. Oprișescu) și Deva (1970, în colaborare cu arh. I. Oprișescu); club, case prefabricate de vacanță, teatru în aer liber la Costinești (1969-1970); proiecte comune cu artiști plastici pentru muzeul în aer liber de la Tabăra de tineret din Costinești (1970-1972); Facultatea de Mecanică, Cluj-Napoca (1978, în colaborare cu arh. V. Goga, M. Catina); club nautic Siutghiol-Mamaia (1976); Institutul de fizică și electronică din Constantine-Algeria (1979, în colaborare cu arh. V. Goga); laboratoare pentru metalurgie la Politehnica din Cluj-Napoca (1982).

Scheme constructive pentru săli de sport

Participări la concursuri internaționale: Primăria din Toronto (1956); Centrul „G.Pompidou”, Paris (1970); Opera din Sofia (1972).

Publicații: Anatomia unor vremuri abominabile în volumul Arhitecți în timpul dictaturii – amintiri, 2005; Arhitect sub comunism, 2006; Întâmplări cu animale, oameni și automobile, 2010; articole, sinteze și recenzii în periodice culturale, în special în Arhitectura,dar și Cotidianul, 22, Dilema, Panorama, Observatorul cultural.

Premii UA: 1956 - Depozit prefabricat multietajat pentru industria de geamuri Mediaș; 1958 - Stație meteo (studiu); 1962 - Fabrica de radiatoare și băi Militari, București; 1977 (mențiune) - Sala de sport din Deva; 1978 - Facultatea de Mecanică din Cluj-Napoca. Premiu CSCAS: 1965 – Studiu pentru hale industriale parter.

Bibliografie: Paul Constantin, Dicționarul universal al arhitecților, 1986; I. M. Enescu, Arhitect sub comunism,2006; Alexandru Panaitescu, De la Casa Scânteii la Casa Poporului, patru decenii de arhitectură în București 1945-1989, 2012.

Text arh. Alexandru Panaitescu 

arh. Ion Mircea Enescu

Arhiva arh. Ion Mircea Enescu

Revista ARHITECTURA

http://arhitectura-1906.ro/

Revista „Arhitectura” fost fondată în anul 1906 de Societatea Arhitecților Români, fiind una din cele mai vechi reviste de specialitate cu apariție continuă din Europa.

BIUAR

BIUAR este Buletinul informativ al Uniunii Arhitecților din România, cu apariție trimestrială. Buletinul informeaza membrii cu privire la evenimentele organizației, centrale și filiale teritoriale, și la cele mai importante hotarâri luate de forurile de conducere.

Bienala Naţională de Arhitectură

https://www.uar-bna.ro/

Bienala Naţională de Arhitectură este cel mai important eveniment profesional al „breslei” arhitecţilor și se organizează neîntrerupt din 1994. BNA are un concept specific fiecărei ediţii, aprobat de senatul UAR.

Centrul de Cultură Arhitecturală

Centrul de Cultură Arhitecturală al UAR este sediul UAR, spațiu expozițional, sediu al bibliotecii, al arhivei UAR și al revistei ARHITECTURA. Clădirea a fost recent înscrisă în lista monumentelor istorice. Centrul de Cultură Arhitecturală este principalul spațiu în care se desfășoară evenimentele UAR.

Proiecte Culturale

Finanţarea proiectelor cu caracter cultural şi social ce au ca scop susţinerea obiectivelor incluse în statutul şi strategia cultural-socială a UAR.

UAR Concursuri

Concursuri organizate de către UAR ce urmăresc găsirea celor mai bune soluţii pentru un anume loc şi/sau pentru un program de arhitectură, spaţii publice, oraşe sau aşezări rurale, amenajări, design grafic etc