Expozitia “Arhitecti romani creatori de patrimoniu cultural 1869-1989” – etapa III
Institutul Cultural Roman si Uniunea Arhitectilor din Romania au placerea de a va invita la vernisajul expozitiei "Arhitecti romani creatori de patrimoniu cultural 1869-1989" - etapa III care va avea loc pe data de 10 noiembrie ora 16:00 la sediul Institutului Cultural Roman din Aleea Alexandru nr. 38 Bucuresti.
Expoziția „Arhitecți români creatori de patrimoniu cultural" prezintă cele mai importante opere de arhitectură edificate în peste 120 de ani de activitate profesionala recunoscuta de la prima opera de arhitectura semnata de un arhitect roman in 1869 pana la revolutia din decemebrie 1989 care a marcat caderea comunismului in Romania. Această expoziție iși propune punerea în valoare a patrimoniului arhitectural ca axă majoră de dezvoltare culturală și totodată subliniaza contribuția arhitecturii la coagularea spiritului comunitar și la dezvoltarea identității naționale.
Conceptul acestei expoziții este evidențierea evoluției temporale constante și de calitate a spațiului construit românesc indiferent de vicisitudinile istoriei, războaie mondiale, schimbare de regimuri politice, crize financiare sau economice.
Etapa III de studiu completeaza cu inca 37 de panouri cercetarea anterioara prezentata in etapa I si etapa II care a cuprins 137 de opere de arhitectura. Astfel proiectul totalizeaza in acest moment 174 din cele mai reprezentative creatii ale arhitectilor romani.
In expozitie, in perioada antebelica sunt prezentate 14 lucrari printre care se remarca arh. Felix Xenopol - Pasajul Macca-Vliacrosse - o interventie urbana remarcabila, arh. Ion Mincu cu trei lucrari foarte diferite: o locuinta - Casa Robescu, Galati o institutie - Palatul Administrativ - Covurlui, Galati si o vasta colectie de lucrari funerare - cavouri in Cimitirul Bellu.
Opere in registru eclectic - arh. Nicolae Mihaescu - Casa Mita Biciclista, arh. Dumitru Maimarolu - Palatul Camerei Deputatilor alaturi de opere ilustrative ale curentului neoromanesc ca Palatul de Justitie din Galati - arh. Grigore Cerchez sustin dialogul stilistic al epocii. Modernismul romanesc este ilustrat de arh. State Balosin - Imobilul Wilson sau arh. Duliu Marcu - Palatul Consiliului de Ministri din Bucuresti.
Mausoleul de la Marasesti arh. George Cristinel si arh. Constantin Pomponiu si spatii ample, de cult ortodoxe - Catedrala din Cluj de aceiasi autori descriu preocuparea pentru celebrarea marilor evenimente ale devenirii nationale.
Deasemenea cladirea Garii de Nord, arh. Victor Stefanescu este un exemplu remarcabil de art deco.
Lucrarile etapei postbelice 1949-1989 in numar de 23, ilustreaza preocuparea regimului pentru edificarea institutiilor specifice, lucrari in care arhitectii romani au continuat sa exceleze prin profesionalism - dintre care remarcam Extinderea Academiei de Studii Economice Bucuresti - arh. Cleopatra Alifanti; Televiziunea Romana - arh. Tiberiu Ricci; Institutul Politehnic Bucuresti - arh. Octav Doicescu. Lucrarile metroului au lansat o puternica provocare pentru arhitecti, privind spatiul statiilor realizari pentru care au primit premiul Academiei Romane.
Sunt prezentate si doua opere de arhitectura realizate in strainatate Palatul Parlamentului Khartoum din Republica Sudan - arh. Cezar Lazarescu si Locuinte insiruite Parc Quesnel Montreal, Quebec Canada - arh. Sergiu Hanganu.
Lucrarile colectivului de tineri asistenti universitari pentru dezvoltarea unor functiuni specifice ale studentilor din perioada anilor 1980 inchid prezentarea arh. Emil Barbu Popescu / arh. Petre Ciuta - Student Parc Complex studentesc Tei, Bucuresti , Casa stiintei si tehnicii pentru tineret Slatina alaturi de arh. Stefan Dorin; arh. Stefan Lungu - Casa stiintei si tehnicii pentru tineret, Ramnicu-Valcea.
Acest proiect este o cercetare in derulare care va urmari evidentierea aportului arhitecturii si arhitectilor la crearea patrimoniului national componenta a patrimoniului european.
Expoziția va fi deschisă la sediul ICR până la 20 noiembrie 2014.
Prof. dr. arh. Cristina Olga Gociman
