Expoziție Giulio Magni - opere în România, 18-30 martie la UAUIM

La 13 august 1901, Giulio Magni adresa o scrisoare către Sediul Central al Societății „Dante Alighieri” din Roma, exprimând dorința Cercului Italian din București de a menține vii legăturile culturale cu Italia. În octombrie 1902, Clubul Italian din București devenea Comitet al Societății, iar Magni era ales președinte.

Expoziția dedicată arhitectului italian Giulio Magni (Velletri, 1859 – Roma, 1930) readuce în atenție contribuția sa la dialogul arhitectural dintre Italia și România. În calitate de arhitect-șef al Municipiului București, el a avut un rol important în modernizarea capitalei. Prin intermediul a 100 de panouri, sunt prezentate proiectele sale realizate în România — clădiri publice, reședințe private, restaurări și lucrări nerealizate — alături de desenele originale din Fondul Giulio Magni al Bibliotecii din Velletri. 

Vă invităm la vernisajul expoziției, miercuri, 18 martie 2026, ora 18.00, la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București. Expoziția poate fi vizitată în perioada 18–30 martie 2026. Seara va include saluturi instituționale, scurte intervenții și un cocktail de bun venit.

Profesorul Sorin Vasilescu ne propune o expoziție de excepție dedicată activității în România a arhitectului Giulio Magni, la Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu”, în perioada 18–30 martie. Nu ratați această expoziție excepțională.

Cine este arhitectul italian Giulio Magni? De ce a marcat arhitectura românească?

În 1893, Giulio Magni a fost invitat la București, unde, începând din 1894, a lucrat la proiecte pentru Primăria Capitalei și Ministerul Lucrărilor Publice, până în anul 1907. A fost arhitect-șef al Bucureștiului.

Câteva lucrări ale lui Giulio Magni se înscriu însă în arhitectura neoromânească, probabil ca urmare a colaborării cu arhitectul Ion Mincu.

În cei zece ani în care a locuit și a lucrat la București, Giulio Magni a realizat aproape treizeci de edificii dintre cele mai variate, precum Hala Traian, Palatul Arhiepiscopiei Catolice, o biserică la Constanța, gări, diferite vile comandate de personalități importante ale vieții politice și sociale românești (Lahovary, Andronescu, Popovici etc.) și mai multe școli la Iași și București.

Ajuns arhitect-șef al Romei, a oferit unul dintre cele mai prețioase terenuri din Roma pentru edificarea Accademiei di Romania, la care a contribuit decisiv alături de arh. Petre Antonescu.