O destăinuire

mi-am dorit să refac un itinerariu Le Corbusier cu foarte mult timp în urmă.

n-am reușit decât în 2010 !

ce nu mi-am putut oferi mie le-am oferit eu studenților de ieri și într-un fel studentului de astăzi.

am intrat în facultate la un an de la inaugurarea capelei de la Ronchamp;

pe atunci nu știam nimic despre ea și nici despre autor.

revistele care-l publicau erau la index, iar în școala de arhitectură, lucrările lui erau condamnate cu mânie proletară.

aveam să aflu câte ceva despre ele (a le descoperi ar fi exagerat) către sfârșitul facultății grație profesorului Ascanio Damian, rectorul de atunci.

nu l-am iubit pe Corbu din prima clipă !!!

nici nu aveam cum.

formația mea de student s-a copt în atelierele “tânara gardă", sub emblema unui clasic romanțat împletit cu motive naționale; o scenografie de cărămida și piatră adresată ochiului pervertit de așa zisele valori populare;

raționalismul nu era privit ca una dintre virtuțiile arhitecturii.

n-am înțeles mult timp minimalismul lui și nici logica repetabilițății, a standardizării și a frumuseții materialului necoafat.

în 1978, plecând spre Algeria m-am abătut din drum pană la Ron­champ.

când m-am întors în țară eram alt arhitect, convertit la o nouă ierarhie de valori și am început lungul drum al recuperării lui Corbu, de fapt, propria mea recuperare în arhitectură.

Le Corbusier nu trebuie considerat doar arhitect; i-am micșora dimensiunea reală !

a fost un real spirit universal.

nu putem vorbi de renaștere fără a-l plasa în prim plan pe Leon­ardo și nici de modernism fără a rosti numele lui Corbusier.

el a impus societății poziția arhitectului ca intelectual militant, coautor al lumii noi (l'esprit nouveau) în devenire, și chiar cei mai acerbi adversari recunoșteau în el buna vestire a soci­etății modeme, a culturii și a arhitecturii sale.

când a intrat în istorie cu al său exploziv "Vers une architecture" era cu doar 5 ani mai vârstnic decât asistentul meu în acea primăvară 2010 a excursiei cu studenții.

școala ne învață în atelierele sale reguli și principii; treptat acestea pot deveni dogme, rețete sau trucuri practice periculo­ase.

e nevoie să ieșim în afara ei, acolo unde nu există numai confrun­tare de idei ci și transpunerea lor în concretul materialului, culorii și luminii, acolo unde

Le Corbusier a ilustrat cândva "Poemul unghiului drept ".

astăzi, la 50 de ani de la dispariția genialului arhitect, cred că amintirea bucuriilor primului traseu studențesc Le Corbusier de altădată m-a convins să-l reiau mai complet, cu tinerii arhitecți, cu studenții celor 4 școli de arhitectură din țără, și de ce nu, și cu seniorii din generația mea.

țin să închei cu câteva cuvinte ale autorului „bucuriilor esențiale”:

„... puterea noastră creatoare nu este altceva decât geometrie; cu termenii acestui limbaj, cu adevărat divin, am ridicat ceea ce ne este cel mai sfânt : frumusețea !.”

prof. dr. arhitect Mircea Ochinciuc

Revista ARHITECTURA

http://arhitectura-1906.ro/

Revista „Arhitectura” fost fondată în anul 1906 de Societatea Arhitecților Români, fiind una din cele mai vechi reviste de specialitate cu apariție continuă din Europa.

BIUAR

BIUAR este Buletinul informativ al Uniunii Arhitecților din România, cu apariție trimestrială. Buletinul informeaza membrii cu privire la evenimentele organizației, centrale și filiale teritoriale, și la cele mai importante hotarâri luate de forurile de conducere.

Bienala Națională de Arhitectură

https://www.uar-bna.ro/

Bienala Națională de Arhitectură este cel mai important eveniment profesional al „breslei” arhitecților și se organizează neîntrerupt din 1994. BNA are un concept specific fiecărei ediții, aprobat de senatul UAR.

Centrul de Cultură Arhitecturală

Centrul de Cultură Arhitecturală al UAR este sediul UAR, spațiu expozițional, sediu al bibliotecii, al arhivei UAR și al revistei ARHITECTURA. Clădirea a fost recent înscrisă în lista monumentelor istorice. Centrul de Cultură Arhitecturală este principalul spațiu în care se desfășoară evenimentele UAR.

Proiecte Culturale

Finanțarea proiectelor cu caracter cultural și social ce au ca scop susținerea obiectivelor incluse în statutul și strategia cultural-socială a UAR.

UAR Concursuri

Concursuri organizate de către UAR ce urmăresc găsirea celor mai bune soluții pentru un anume loc și/sau pentru un program de arhitectură, spații publice, orașe sau așezări rurale, amenajări, design grafic etc