Publicat: 5 mai 2014, ultima actualizare: 6 mai 2014

UAR Centrul de Cultură Arhitecturală Transilvania

Centrul de Cultură Arhitecturală Transilvania al Uniunii Arhitecților din România va fi găzduit dePalatul Principilor din Alba Iulia, fosta reședință a lui Mihai Viteazu.

Clădirea a intrat în urmă cu cinci ani în administrarea municipalității după secole în care a fost sediu de garnizoană.
Primăria Alba Iulia va preda oficial spațiile destinate Uniunii Arhitecților din România (U.A.R.) din interiorul Palatului Principilor, au anunțat recent autoritățile locale. În acest sens, primarul Mircea Hava s-a întâlnit cu președintele U.A.R., dr. arh. Viorica Curea, și cu reprezentanți ai senatului Uniunii.

Conform protocolului, U.A.R. va amenaja aici Centrul de Cultură Arhitecturală Transilvania. Activitățile centrului sunt orientate cu precădere către organizarea de expoziții cu caracter permanent și periodic, dar cuprind și amenajarea unui muzeu de arhitectură transilvană. "Consider că e de bun augur acest demers prin care arhitecții vor avea la dispoziție un spațiu de manifestare într-un edificiu reprezentativ arhitectural. Poate acest lucru anticipează prezența și altor ONG-uri având la bază profesii și oameni ce pot transforma pozitiv, chiar înainte de reabilitarea completă a palatului, spațiile cele mai accesibile. (...). Susținem prezența unor parteneri serioși în Palatul Principilor, care pot întregi dorința noastră de reabilitare a unui loc care a fost cândva emblema Transilvaniei", a declarat, joi, Mircea Hava. Douăzeci de milioane de euro, bani care ar urma să fie obținuți din fonduri europene, ar costa reabilitarea și dotarea palatului, clădire care ar urma să găzduiasc ă nu numai sediul Primăriei, ci și al unor direcții deconcentrate și organizații nonguvernamentale. De asemenea, parterul imobilului ar putea găzdui unități de alimentație publică, gen cofetărie, și magazine de suveniruri.

Construit în secolul al XV-lea, palatul, care are în total peste 250 de încăperi, se află într-o avansată stare de degradare, fiind supus, după trecerea sa în administrarea municipalității, doar unor lucrări de conservare minore. Din cauza întârzierii transmiterii palatului din domeniul public al statului în cel al municipiului Alba Iulia, după ani de solicitări în acest sens ale Consiliului Județean Alba și Primăriei, fosta reședință princiară nu a putut fi cuprinsă în proiectele depuse de autoritățile locale pentru accesarea de fonduri europene în perioada 2007-2013.

Subiectul Palatului Principilor a fost transformat deseori în unul cu caracter politic. Palatul a găzduit anterior o unitate de geniu, care a fost însă desființată la începutul deceniului trecut. Imobilul cu sute de încăperi a fost părăsit câțiva ani, în urma dezafectării cazarmei militare. Palatul are aproape 250 de încăperi, cu o suprafață totală de peste 8.100 de metri pătrați. Aflat în apropierea Catedralei Romano-Catolice și a Sălii Unirii, fostul palat al principilor Transilvaniei a fost construit în secolul al XV-lea, fiind modificat și extins în secolele XVI- XVII. Inițial, clădirea a avut drept destinație reședința Capitoliului romano-catolic, adică locul unde se redactau și autentificau acte. Din secolul al XVI-lea, a fost reședință princiară, iar pentru o perioadă de 11 luni, în anii 1599 și 1600, edificiul a servit ca reședință a voievodului Mihai Viteazul. Clădirea a fost grav avariată de turci și tătari în timpul marilor invazii din 1658 și 1662. Odată cu cucerirea Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, palatul a fost transformat în cazarmă, rămânând cu acest statut timp de trei secole. Din secolul al XVII-lea, a găzduit garnizoana austriacă cu arsenalul și cazarma de artilerie, iar în decembrie 1918 a fost atribuit Comenduirii Regimentului 21 Infanterie.

În cronicile străine ale vremii, în epoca medievală, Palatul a fost descris ca un edificiu foarte luxos, împodobit cu fresce și scări de marmură. Clădirile sunt grupate în jurul a două curți de formă pătrată. Edificiul este unul reprezentativ pentru spațiul transilvan și din punct de vedere arhitectonic, regăsindu-se aici stilurile gotic, renascentist și baroc.

sursa: AGERPRES

Revista ARHITECTURA

http://arhitectura-1906.ro/

Revista „Arhitectura” fost fondată în anul 1906 de Societatea Arhitecților Români, fiind una din cele mai vechi reviste de specialitate cu apariție continuă din Europa.

BIUAR

BIUAR este Buletinul informativ al Uniunii Arhitecților din România, cu apariție trimestrială. Buletinul informeaza membrii cu privire la evenimentele organizației, centrale și filiale teritoriale, și la cele mai importante hotarâri luate de forurile de conducere.

Bienala Naţională de Arhitectură

https://www.uar-bna.ro/

Bienala Naţională de Arhitectură este cel mai important eveniment profesional al „breslei” arhitecţilor și se organizează neîntrerupt din 1994. BNA are un concept specific fiecărei ediţii, aprobat de senatul UAR.

Centrul de Cultură Arhitecturală

Centrul de Cultură Arhitecturală al UAR este sediul UAR, spațiu expozițional, sediu al bibliotecii, al arhivei UAR și al revistei ARHITECTURA. Clădirea a fost recent înscrisă în lista monumentelor istorice. Centrul de Cultură Arhitecturală este principalul spațiu în care se desfășoară evenimentele UAR.

Proiecte Culturale

Finanţarea proiectelor cu caracter cultural şi social ce au ca scop susţinerea obiectivelor incluse în statutul şi strategia cultural-socială a UAR.

UAR Concursuri

Concursuri organizate de către UAR ce urmăresc găsirea celor mai bune soluţii pentru un anume loc şi/sau pentru un program de arhitectură, spaţii publice, oraşe sau aşezări rurale, amenajări, design grafic etc