Publicat: 16 octombrie 2016

Salonul de proiecte va invită miercuri 19 octombrie 2016, ora 19.00, expunerea publică cu tema "Ce este astăzi o casă de cultură?"

Salonul de proiecte va invită miercuri 19 octombrie 2016, ora 19.00, la a doua prezentare publică în conexiune cu expoziția "Uzina de fapte și alte povestiri (nemărturisite)".

Ce este astăzi o casă de cultură?

Prezentare publica: Irina Tulbure

Ansamblurile centrale ale orașelor românești au fost în mare parte construite sau reconstruite în a doua jumătate a secolului trecut. Casa de cultură reprezenta una dintre clădirile emblematice care alcătuiau aceste centre. Construcția caselor de cultură și intervențiile în centrele orașelor au însemnat, fără îndoială, împlinirea nevoii de reprezentare a puterii. Astfel, indiferent de formele arhitecturale pe care acestea le-au îmbrăcat, casele de cultură reprezintă o manifestare a politicii socialiste care le-a creat. Istoria acestor case de cultură a început destul de timid după cel de al Doilea Război Mondial, iar programul de arhitectură a parcurs drumul de la proiectul tip la o oarecare varietate. În tot acest parcurs însă, casa de cultură și-a păstrat o poziție privilegiată în centrul orașului. În urma unei practici de câteva decenii, unul dintre momentele cele mai fertile în evoluția arhitecturii caselor de cultură a fost cel al investigării „specificului local”. Câteva nume de arhitecți sunt direct legate casele de cultură, fără să fi existat însă o centralizare radicală a proiectării acestui program. Într-o cercetare a subiectului, poate fi justificată o punere în balanță între căutările „specificului local” și amprenta personală a arhitectului. Și, se poate ridica întrebarea dacă este justificată apartenența caselor de cultură exclusiv la cerința politică, personalitatea fiecăruia dintre obiectele de arhitectură topindu-se în acest caz într-o simplă tipologie funcțională. Reversul acestei perspective ar putea înscrie casele de cultură drept atribut al arhitecților care le-au proiectat, întregind parcursul evolutiv al creației acestora.

Ce mai poate reprezenta însă astăzi „casa de cultură” când multe dintre sensurile sale au pierit; care din componentele sale, funcționale, estetice, memoriale etc. sunt demne de a fi păstrate? Această întrebare se poate pune acum, într-un prezent în care multe dintre aceste obiecte de arhitectură aparțin unor orașe aflate în dezechilibru. 

Irina Tulbure este arhitect, lector în cadrul Departamentului Istoria și Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București; membru în Asociația pentru Arheologie Industrială și al colegiului de redacție al revistei Urbanismul; colaborator al Uniunii Arhitecților din România pentru Arhiva Fotografică. Urmează un Masterat în Conservarea Monumentelor Istorice și obține titlul de doctor în arhitectură în cadrul UAUIM cu teza Arhitectură și urbanism în România anilor 1944-1960: Constrângere și experiment (în curs de publicare). Este bursieră a Colegiului Noua Europă, Getty-NEC Fellowship, 2011–2012. Publicații: „De la politicile sociale la politica socialistă. Locuința socială, factor de continuitate în practica de arhitectură și urbanism din România”, In Identitate, Social și cotidian în România Comunistă, ed. Luciana Jinga (București: Editura Polirom, 2012); „Galați, orașul socialist modern. Fragmente de istorie urbană”, în Orașul Posibil, eds. Ina Stoian, Daniela Calciu (Cluj: Editura Tact, 2012); „(Re)urbanization of the Industrial Cities in the First Years of the Communist Regime in Romania. Between Social and Socialist Initiatives”, în Von Moskau lernen?, eds. Bernadeta Schäfer, Christian Steinmeier, Katarzyna Zawiła, Antje Graumann, Berlin: Nicolai Verlag, 2012

Imagine de arhivă prin amabilitatea: Arhiva de fotografii a Uniunii Arhitecților din România.

Uzina de fapte și alte povestiri (nemărturisite)
21 septembrie – 30 octombrie, 2016

Expoziția este organizată de Asociația Salonul de proiecte și face parte din proiectul "Construind socialul: artă și arhitectură".

Proiect cultural finanțat în cadrul Programului Cultural București Orașul In-Vizibil derulat de Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului București – ARCUB.

Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Expoziția este realizată cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România.

Parteneri: CEREFREA Villa Noël București, Uniunea Arhitecților din România, Consproiect SA Ploiești, Centrul de Fotografie Contemporană din Iași (C_F_C), Fundația Plan B Cluj, Asociația P+4 București.

Sponsor: Corcova Roy & Dâmboviceanu

Salonul de proiecte beneficiază de sprijinul pe termen lung al Fundației Art Encounters Timișoara.

Salonul de proiecte este un program curatorial inițiat în anul 2011 de Magda Radu și Alexandra Croitoru. Acest program își propune realizarea unor expoziții, prezentări și dezbateri care se concentrează predominant asupra artei contemporane din România, punând producțiile tinerilor artiști într-un context local și internațional mai larg. Între 2011 și 2015 Salonul de proiecte a activat în cadrul MNAC Anexa cu sprijinul Muzeului Național de Artă Contemporană din București. Începând cu toamna lui 2015 programul funcționează exclusiv prin intermediul Asociației Salonul de proiecte. Echipa: Alexandra Croitoru, Magda Radu, Ștefan Sava, Alina Bucur.

Salonul de proiecte
Tipografia Universul, Corpul B, etaj 1
Ion Brezoianu 23-25, București, România
Joi – Duminică / 15.00 – 19.00

www.salonuldeproiecte.ro

Revista ARHITECTURA

http://arhitectura-1906.ro/

Revista „Arhitectura” fost fondată în anul 1906 de Societatea Arhitecților Români, fiind una din cele mai vechi reviste de specialitate cu apariție continuă din Europa.

BIUAR

BIUAR este Buletinul informativ al Uniunii Arhitecților din România, cu apariție trimestrială. Buletinul informeaza membrii cu privire la evenimentele organizației, centrale și filiale teritoriale, și la cele mai importante hotarâri luate de forurile de conducere.

Bienala Naţională de Arhitectură

https://www.uar-bna.ro/

Bienala Naţională de Arhitectură este cel mai important eveniment profesional al „breslei” arhitecţilor și se organizează neîntrerupt din 1994. BNA are un concept specific fiecărei ediţii, aprobat de senatul UAR.

Centrul de Cultură Arhitecturală

Centrul de Cultură Arhitecturală al UAR este sediul UAR, spațiu expozițional, sediu al bibliotecii, al arhivei UAR și al revistei ARHITECTURA. Clădirea a fost recent înscrisă în lista monumentelor istorice. Centrul de Cultură Arhitecturală este principalul spațiu în care se desfășoară evenimentele UAR.

Proiecte Culturale

Finanţarea proiectelor cu caracter cultural şi social ce au ca scop susţinerea obiectivelor incluse în statutul şi strategia cultural-socială a UAR.

UAR Concursuri

Concursuri organizate de către UAR ce urmăresc găsirea celor mai bune soluţii pentru un anume loc şi/sau pentru un program de arhitectură, spaţii publice, oraşe sau aşezări rurale, amenajări, design grafic etc